CAPITOLUL  5

Bella POV

In departare , auzeam un zgomot . Am incercat sa imi deschid ochii , disperata sa vad unde sunt si sa descopar de unde vine acel sunet dar , cuvintele mele erau prea grele acum si nu avem forta pentru nimic . Nici macar nu puteam sa gandesc cu claritate .

Ceva ca o mana m-a luat de brat si m-a scuturat usor . M-am miscat de pe un scaun cred , si simteam lipita de el . Cred ca am tipat , nu stiu . Atunci , flashuri din diferite scene mi-au lovit mintea . Un baiat dulce conducandu-ma acasa , apoi lumini rosii si albastre , doua personae necunoscute dandu-mi o veste oribila , plangeam , lundu-mi adio de la viata , de la cea mai buna prietena a mea , mergand intr-o masina pe care nu o cunosteam . . . Unde mergeam ? Nu stiam . Asta , era prea mult pentru mine , prea multe intamplari pentru o zi , a fost totul un vis ? Daca asa e , trebuia sa ma trezesc .

Exact acolo mi-a venit in minte un avion , parea ca se aude si sunetul de mai devreme , dar nu intelegeam nimic .

-Isabella . ` Am auzit o voce feminina , la distant de kilometri departare , se auzea ca o simpla soapta .

Ma luptam sa imi deschid ochii dar inca nu reuseam . Niste murmure se auzeau in capul meu , mii de voci vorbeau in acelasi timp provocandu-mi o durere infernala de cap .

-Trezeste-te , trezeste-te te rog .

Deci dormeam ? Mi-am deschis ochii greu , eliberandu-ma de greutatea lor . Am suspinat vazand acea femeie langa mine , era femeia din vis .

-In sfarsit te trezesti Isabella . Am crezut ca trebuie sa chem un doctor . ` A vorbit repede si un pic ingrijorata . Mi-am scuturat capul , si mi-am frecat ochii , trezindu-ma .

-Imi pare rau . ` M-am scuzat sincera uitanduma in jurul meu . ` Unde suntem ?

-Tocmai am ajuns in New York . ` A raspuns mai calma si un zambet i-a aparut pe buze . ` Si ar fi bine sa coboram din avion daca nu vrem sa fim scoase afara de catre paza . Nu ar fi prea frumos , nu ? ` A spus incercand sa ma animeze , doar stia cat de greu era asta pentru mine . Apreciam efortul ei .

Din pacate , toate imaginile pe care le-am vazut in mintea mea , erau doar realitate . Noua , trista si teribila mea realitate . Cea de care ma temeam atat de mult si care , intr-un fel , trebuie sa o accept .

Am incercat sa ma ridic , dar imediat am aterizat din nou in locul meu . Heidi –acum ca imi aduceam aminte de numele avocatei- a ras . Eu am privito fara sa inteleg nimic . Ea si-a scuturat capul si m-a oprit amabila . Ah , asta era . Deranjanta centura de siguranta nu era scoasa , si eu nu m-am gandit nici o secunda ca o aveam pusa . Bine Bella , asta iti mai lipsea .

-Toate lucrurile tale au fost luate de Culleni , draga mea . Esti pregatita ?

Ei bine , nu mai aveam ce sa fac . De acum incolo nu mai e cale de intoarcere , si trebuie sa fiu tare , sa pot sa ma stapanesc singura in fata lumii , da , singura . Pentru ca chiar daca cei din familia Cullen erau responsabili cu mine , nu faceam parte din familia lor si asta niciodata nu se va schimba , stiam foarte clar . Nu pot sa spun ca nu mi-e frica , pentru ca as minti . Nu stiam cu ce , sau cu cine ma voi intalni in acea familie , dar faptul ca parintii mei m-au lasat in grija lor ma linisteste . Parintii mei nu mi-ar dori niciodata raul . Eu stiam si asta ma bucura dandu-mi curajul suficient de a continua . Totusi , aveam nevoie de cateva minute sa ma pregatesc pentru ce urmeaza .

-Asta cred , dar pot sa merg pana la toaleta inaite ? Nu vreau sa fac impresie proasta , dumneavoastra stiti cum sunt lucrurile astea , cred .

-Bineinteles , stai cat ai nevoie . Eu voi profita verificand ultimele acte ale tutorilor tai , dupa cum sti , totul a decurs foarte repede .

-Mult prea repede pentru gustul meu . ` Am susurat eliberand un oftat . Heidi mi-a daruit o privire intelegatoare apoi am plecat spre toaleta . Cum am ajuns m-am bagat intro cabina de acolo si m-am inchis .

Ma simteam ca o proasta pentru ca aveam un sentiment ciudat , si muream de nervi . Nu am mintit cand i-am spus lui Heidi ca nu vreau sa fac o impresie proasta , chiar daca nu vorbeam tocmai de infatisarea mea . Sa spunem ca nu aveam prea multe optiuni ca sa rezolv asta . Eram imbracata cu o camasa turcoaz in carouri , niste blugi mai sterpeliti si o pereche de tenisi albastri pe care i-am cumparat impreuna cu Renee . Parul il aveam ca de obicei desfacut pe umeri . Am suspinat cand m-am uitat din nou la picioarele mele .

Oh Renee ! Cat trebuie sa fi suferit ? Nu vroiam sa ma gandesc din nou la asta , dar nu stiu cum toate ma duc la acelasi subiect , la acelasi gand . Si totusi Charlie nu a suferit atat de mult , dar ea . . . ea a suportat toata durerea pana la spital . Daca eram macar langa ea !

Am respirat profund si am lasat ca toate astea sa treaca , nu mai aveam ce face , decat sa ma resemnez . Asa stau lucrurile si trebuie sa accept si sa continui . Da , e usor de zis , dar voi fi in stare ?

Am secat ultimele urme de lacrimi si m-am armat cu tot curajul pe care il aveam ca sa ies de acolo . Afara , nu era multa lume , doar niste doamne care vorbeau cat de minunata a fost calatoria lor . Nu imi pasa . Ma bagam doar unde nu imi fierbe oala , in plus sa spune ca eu nu aveam norocul sa zic la fel ca ele , ceea ce ma facea sa ma simt si mai nenorocita .

M-am uitat in oglinda la reflectia fetei mele si am suspinat . ` Bine , acum e atunci , doar incearca sa fi tare , nu plange , trebuie sa arati tare asa cum parintii mei vor sa ma vada . ` Asta a fost propozitia pe care mi-o tot repetam .

Mi-am aranjat putin parul , buclele care imi cadeau pe spate . Nu aratam asa de rau , pana la urma .

Cu un suspin final , m-am intors . Acolo era Heidi , care in aceste moment era singura persoana pe care o cunosc si singura in care pot avea incredere .

Holul mi se parea din ce in ce mai lung . Sa fiu inconjurata de atata agitatie ma facea sa imi misc capul dintr-o parte in alta . Nu stiu ce expresie aveam pe fata , dar a facuto pe Heidi sa isi treaca mana peste spatele meu , linistindu-ma .

-Totul v-a fi bine , draga mea . ` Si , intr-un fel sau altul , ea si-a atins scopul . Eram mai relaxata cand inevitabilul s-a intamplat . ` Oh ! Domnul si doamna Cullen !

Dumnezeule . Eram congelata fara sa stiu ce sa fac . Heidi s-a apropiat repede de un cuplu . Parintii mei au fost niste persoane foarte tinere si dupa cate stiam ei au fost colegii parintilor mei in liceu , cred ,si pot spune ca aratau mult mai tineri ca si parintii mei .

Femeia –care daca nu ma insel dupa informatiile lui Heidi , se numea Esme- nu era foarte inalta , mai bine zis micuta , parul de un ton carameliu iar fata ei avea forma de inima . Arata foarte simpatica . Frumoasa .

Barbatul –Carlise- era pe masura lui Esme , doar ca el era mai inalt , era slab la fel ca ea iar parul de un blond intens . Doamne , cum eu , Isabella Swan ma voi integra in aceasta lume ?

Vocea lui Heidi m-a scos din ganduri . Am vazuto facandu-mi un gest sa ma apropii mai mult , acum vad cat de indepartata sunt de ‘reuniune’ .

-Carlise , Esme , ea e Isabella . Draga mea , ei sunt doamna si domnul Cullen , tutorii tai de acum inainte . ` Am inceput sa ma agit cand am auzit cuvantul ‘tutori’ . Pentru mine , acel cuvant era foarte rece si se pare ca pentru Esme la fel .

-Oh nu , te rog nu vreau ca Bella sa aiba aceasta imagine distanta si rece despre noi . ` A vorbit Esme cu o voce foarte dulce , care exprima dragoste , la fel ca vocea mamei . ` Vream sa ne vezi ca niste unchi pe care niciodata nu i-ai avut , esti de acord ?

-Eu . . . cred ca da . ` Am raspuns vorbind intr-un sfarsit . Nu imi amintesc sa am vocea atat de tremurata .

Primul care m-a salutat a fost Carlise . Zambetul lui paternal ma usura si imi dadea o stare de bine , si asta s-a inbunatatit cand i-am luat mana si l-am salutat . Dar toata puterea mea de concentrare a disparut in momentul in care am salutato pe Esme , care m-a luat prin surprindere cu o imbratisare calda .

-Sunt atat de fericita sa te am aici , Bella . Si sunt sigura ca toata familia mea e . Bine ai venit , scumpo . ` Iar atunci , nu m-am mai putut sa resist o secunda in plus .

Tradatoarele lacrimi au scapat din ochii mei intro forma disperata , in timp ce Esme imi mangaia spatele plsngand cu mine . Ea plangea . Ce am facut eu ca sa merit dragostea acestei femei ?

-Imi pare rau . ` M-am scuzat sincera inca in bratele ei .

-Nu ai pentru ce sa te scuzi . Pierderea e inca foarte recenta , eu inca nu reusesc sa asimilez tot ce s-a intamplat cu parintii tau , sti tu . . . dar , sper sa putem fi ce sperau Esme si Charlie cand te-au lasat in grija noastra . Sper sa iti placa cu noi . Nu te deranjez , nu ? ` Am ras usor , aproape fara chef si m-am despartit de ea .

-Sigur ca nu , doamna Cullen . ` S-a incruntat , dar apoi a zambit .

-Nu , nu . Spune-mi Esme . Domna Cullen e mult prea formal , draga mea .

-Hmm , bine . . . Esme .

-Asa .

-Oh , si mie la fel . Poti sa imi spui Carlise , scumpo . ` A adaugat domnul Cullen .

-De acord . Desi –

-Nu sunt atat de batran . ` A glumit el , si avea foarte mare dreptate .

Minute dupa terminarea conversatiei noastre , Heidi a anuntat ca se retrage , ca zborul inapoi in Seattle era pe cale sa plece si nu vroia sa il piarda .

Mi-am luat la revedere de la ea , multumindu-i pentru tot ce a facut pentru mine , primind un ‚nu ai pentru ce , e meseria mea scumpo’ . Dupa asta , si-a luat la revedere politicos de la Esme si Carlise , apoi a plecat gratioasa inapoi spre Settle , unde a ramas tot ce aveam , cea mai buna prietena , parintii mei si viata mea .

-Dragule , ai idee unde e Alice ?

-Cred ca a plecat dupa o sticla cu suc .

-Oh , ma gandeam eu . Alice , Alice , Alice .

-Alice ? ` Am intrebat sperand sa nu fiu prea inoportuna .

-Alice e fiica noastra mai mica , are varsta ta . ` A explicat Carlise .

-Aha . Si-a petrecut toata noaptea treaza , miscandu-se dintr-o parte in alta , si spunand de nenumarate ori ca v-a avea o sora si noua prietena . ` A adaugat Esme , zambind .

-Oh ! ` Am exclamat surprinsa . Fata aia chiar ma vedea asa ? Ca sa vezi ! Abia astept sa o cunosc pe faimoasa Alice .

-Ea e un pic . . . euforica , trebuie sa te avertizez . ` A comentat Carlise amuzat . ` Nu te deranjeaza ca ea . . . ?

-Nu , in nici un caz . ` Am negat imediat . Nu eram o fata cu cine stie ce personalitate , dar iubeam sa cunosc oameni simpatici si mai ales sa ma imprietenesc cu ei . Cand am spus asta , imediat mi-a zburat gandul la Brooke . ` Oh nu . Brooke .

-Cine e Brooke , draga mea ?

-Prietena mea cea mai buna . Am promis ca o sun imediat ce aterizez , si am uitat complet . ` Am raspuns disperata , lovindu-mi fruntea cu palma . Imediat ce m-am linistit am cautat in buzunar micutul meu telefon , care spre surpriza mea , era fara baterie . ` Nu mai am baterie , stiti cumva unde este un telefon public pe aici ?

-Da , dar pot sa iti dau telefonul meu , Bella . ` A sugerat Carlie , iar eu am negat imediat .

-Nu . Nu vreau sa deranjez mai mult decat am facut deja . Prefer-

-Prostii , scumpo . Nu e nimic un telefon . Poftim . ` Mi-a dat telefonul ei . ` Suno pe prietena ta si spunei ca esti bine .

-Dar-

-Insist . ` A spus politicoasa Esme , nalasandu-mi alta optiune decat sa accept .

M-am scuzat si m-am dus intr-un loc unde nu era atat de mult zgomot . Am format numarul lui Brooke , pe care il stiu pe de rost , dar nimeni nu raspundea . Am mai incercat de cateva ori si nimic . Ma intreb de ce nu raspunde .

M-am asezat frustrata pe una din canapelele de langa mine uitandu-ma la lumea care trecea , cand am simtit o mana pe umarul meu . Era Esme .

-Ai vorbot cu prietena ta ?

-Nu am reusit .

-Poate , a avut aceeasi idee la fel ca tine .

-Se poate , nu stiu . Poate sunt prea paranoica .

-Nu te acuz , Bella . Totul s-a intamplat foarte repede .

-Foarte . ` Am suspinat si Esme s-a asezat langa mine , iar atunci a aparut Carlise cu o fata ingrijorata .

-Ai gasito?

-Nu .

-Trebuie sa se intoarca , nu iti fa griji .

-Da , asa cred . Sper doar ca nu ne-a falimentat cu cumparaturile . ` A glumit Carlise , inca o data . Nu am putut evita sa nu rad , ma simteam chiar foarte bine cu ei . Poate ca nu v-a fi chiar atat de greu sa ma adaptez .

-Oh , uite , acolo sunt . Alice cu . . . Edward .

Edward , Edward . . . CE ?!

Speriata de coincidenta numelui m-am intors repede uitandu-ma la oameni care veneau , nu puteam sa cred .

Cu o miscare relaxata , zambind strengar si trecandu-mi degetele prin par , venea spre noi Edward , adica acel Edward pe care eu l-am cunoscut . Am simtit cu imi cade lumea in cap , cand am unit toate piesele din puzzle .

Cum am putut sa fiu atat de proasta ?! Tocmai de asta numele Cullen imi era atat de cunoscut ! Cand Edward s-a prezentat mi-a spus numele lui . Si mi-a mai spus ca locuia si in New York , plus ca a mai mentionat-o pe Alice ! Cum de nu mi-am dat seama de aceste informatii ?!

Putin cate putin am simtit cum sangele mi se urca in obraji , iar respiratia mi se taie . La naiba , eu l-am sarutat pe Edward ! Acum ce fac ? Cum il salut ? Ce dracu` o sa zic ?

In timp ce toate astea se intamplau iar lumea paraliza in jurul meu , am auzit o lovitura . Era ca o oglinda spargandu-se in mii de bucatele acompaniat de o voce de soprana intrerupand tot zborul de gansuri care trecea prin capul meu atunci .

-Dar ce . . . ?! Edward !

-Bella esti bine ?

. . .

-Bella , raspunde te rog !     ` A cerut Esme disperata in timp ce ma mangaia .

-Ce ? ` A reactionat un pic , chiar daca inca nu eram in apele mele .

-Vreau sa ti prezint pe copiii mei Alice si Edward .

Edward . Edward Cullen ! Ce ironie .

-Buna Bella ! ! ! Bine ai venit in New York . Sunt sigura ca vom fi foarte bune prietene .

A spus imbratisandu-ma brusc fata care arata mai mult cu un spiridus si avea vocea subtirica , dar placuta in acelasi timp . Da , ea trebuie sa fie Alice .

-S-sigur .      Am resit sa spun dupa cateva minute . Alice m-a privit zambind , si pot sa jur ca si parul ei facea la fel . Scurt , negru si tepos , o avantaja .

-Am pregatit atatea lucruri pentru noi doua , abia astept sa le vezi cand ajungem acasa . Si . . .oh ! Scuza stangacia fratelui meu . De obicei nu e asa , nu vreau sa zic ca nu e , doar ca azi –

-Alice ! ` A exclamat Esme .

-Sorry , mama dar . . . bine , fie . ` A pufnit intorcandu-se spre Edward . ` Si tu nu o saluti pe noua noastra sora ?

Sora ? Eu ? Adica , eu sora cu Edward ? La dracu ! Ce fel de fata , care v-a fi intrun fel sora cu un baiat , il saruta ? Doamne , cine ?!!

-Oh , stai putin . Aici e ceva putred . Voi doi va purtati foarte ciudat , parca ati vazut o fantoma ! sau . . . nu cumva v-a cunoasteti ? Huh ?

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Pff . . .stiu ca nu e cine stie ce , dar . . . chiar nu am nici o idee , am incercat in fiecare zi sa scriu , dar totul scartaie :)) Imi pare rau ca ati asteptat atat de mult , eu incerc sa scriu , dar , cand nu se poate , nu se poate 8-| So . . . sa aveti o zi faina :))

Anunțuri

7 răspunsuri »

  1. stephany007 spune:

    What ????
    Nu se poate !!!!

  2. Adelina spune:

    Suuuperb!!!
    Vreau sa spuna si Edward odata ceva, nu sa stea ca o stana de piatra. :)))
    Astept urmasorul capitol!!! :*:*:*

  3. Dya spune:

    Sa vedem ce explicatie vor avea cei doi…Dar Edward?Avand in vedere ca nu a spus nici-un cuvant..Abia astept next-ul!!!!Capitolul a fost minunat!:*:*:*

  4. andreeutza12 spune:

    Frati…?Pfff….Cum e vorba aia…Hmm….”Prieteni cu beneficii” asa si aici…”Frati cu beneficii”:)) Alice e atat de…. euforica…de Alice:)) Ce pot sa spun?!M-ai fermecat!Am fugit repede la next!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s